Пыткам – нет!

Переход на сайт


» » FEMEILE AU DREPTUL SĂ FIE AUZITE

FEMEILE AU DREPTUL SĂ FIE AUZITE

5-01-2022, 22:53  29
Egalitatea de gen este printre primele puncte de pe agenda politică a Comisiei Europene. De altfel, Comisia a adoptat recent o Strategie ambițioasă privind egalitatea de gen (2020-2025), prin care vrea să creeze condițiile pentru ca femeile și bărbații să fie cu adevărat egali în Europa. Ghidată de acest gând, am decis să aflu cu ce provocări se confruntă astăzi femeile din țara noastră, preponderant cele care activează în mass-media și cele care apără cu înverșunare drepturile altor persoane, incapabile pe alocuri să își găsească adevărul pur.

Primele date statistice arată că femeile au un nivel de instruire mai înalt decât al bărbaţilor. Conform datelor Anchetei Forței de Muncă, femeile în vârstă de 25-64 ani au un nivel de instruire mai înalt comparativ cu cel al bărbaţilor de aceeași vârstă. Cel mai mare decalaj este înregistrat pentru nivelul superior: în anul 2019 - 24,9% din femeile de această vârstă au atins acest nivel comparativ cu 17,8% din bărbaţii de aceeași vârstă.

Atât femeile, cât şi bărbaţii, în structura totală a populaţiei de 25-64 ani, au preponderent nivel de instruire mediu - 59,2% din bărbaţi faţă de 54,5% femei. Nivel scăzut de instruire au 23,0% din bărbaţii cu vârsta de 25-64 ani, faţă de 20,6% din femeile de aceeași vârstă. Totodată, femeile au un nivel de studii mai înalt decât cel al bărbaţilor și în rândul populației ocupate. În anul 2019 - 32,4% din femeile ocupate aveau studii superioare şi 17,3% studii medii de specialitate, în timp ce printre bărbați ocupați acești indicatori au constituit 23,5% şi, respectiv, 12,1%. Ponderea femeilor în numărul persoanelor ocupate cu studii superioare este mult mai mare decât cea a bărbaților: 56,7% faţă de 43,3%, în anul 2019. Aceeași diferență se înregistrează și în cazul persoanelor ocupate cu studii medii de specialitate: 57,6% femei şi 42,4% bărbați în anul 2019.

Președinta Asociației pentru drepturile Omului LEX 21, jurista și jurnalista Diana Grosu din municipiul Bălți, reușește de ani buni să combine cele trei profesii ale sale. Fiind juristă de specialitate, ea era implicată în apărarea drepturilor bălțenilor, însă ciocnindu-se de zeci de uși închise și probleme greu de rezolvat, Diana fondează o organizației care îi permite să abordeze problemele locale la un alt nivel. Mai mult, fiind încurajată de jurnalista Cornelia Cozonac, a scris în 2015 un material despre o problemă cu care se confrunta, iar de atunci a prins gustul adevărului redat prin intermediul investigațiilor realizate.

Diana Grosu spune că primul său articol a fost despre accesul la informații din partea autorităților locale: “Am inițiat multe activități, mai multe articole, așa încât Primăria municipiului Bălți a fost nevoită să răspundă, să înceapă să publice. În acel moment monitorizam, de fapt și acum monitorizez achizițiile publice. În primul rând m-am implicat ca Primăria municipiului Bălți să devină mult mai transparentă.

Cel mai des materialele mele țin de achizițiile publice și administrarea patrimoniului public, dar și accesul la informație, și astfel, Primăria municipiului Bălți a fost nevoită, pentru că a fost bombardată cu cereri, petiții, sesizări, și a fost nevoită să publice tot mai multe informații pe site, astfel că încet, încet, cu anii, a devenit mult mai transparentă. Cu echipa mea depunem foarte mult efort, și avem o independență financiară și ne permitem să nu depindem de autoritățile publice, și respectiv suntem obiectivi, nu suntem influentați în nici un fel. Urmărim știrile, informațiile, investigațiile pe care le facem noi, urmărim cum a început, care este situația. Uneori ani de zile, monitorizăm ce se întâmplă cu un anumit caz.”

Fiind o aprigă luptătoare pentru drepturile omului, Diana spune că acestea se încalcă la tot pasul și destul de des. Cele mai evedențiate rămân a fi dreptul cu privire la accesul de informații, dreptul la educație, dreptul la servicii medicale calitative, asistență socială corespunzătoare. Unul dintre dosare ține de apărarea drepturilor muncitorilor.
“Am avut recent un caz și cu angajații unei întreprinderi de stat, care nu au fost achitați, salarizați, deși au prestat o muncă. Am făcut un material video despre ei, am mers cu ei la Inspectoratul de Stat al Muncii, am depus cereri, petiții împreună cu ei și oamenii au primit într-un final salariile. Am urmărit cap coadă procesul: Ați primit, nu ați primit? Care, la ce etapă sunteți? Deci e dreptul la muncă decentă, la condiții de muncă decentă”, povestește Diana.

Femeia spune că de nenumărate ori i-au fost încălcate chiar și drepturile ei: “Am fost hărțuită, am fost marginalizată, am avut presiuni, au fost scrise plângeri la poliție pe activitatea mea, iar eu am fost nevoită să mă apăr în instanța de judecată. Sunt foarte mulți deranjați de activitatea mea, întrucât investighez cele mai complicate domenii, unde sunt interese, unde sunt bani, unde sunt companii cu foarte mulți bani, respectiv persoanele în cauză au bani, unii au și televiziuni, oamenii au legături, conexiuni cu poliția. Am și ajuns în judecăți și am și plângeri la poliție foarte multe, dar niciodată, niciodată nu am fost trasă la răspundere, pentru că eu știu care sunt drepturile lor și care sunt drepturile mele. Este foarte bine ca tu să fii informat. Dacă tu nu ești informat, uneori poți nu din rea intenție, dar din neglijență, din necunoaștere să încalci anumite limite. Iar noi cunoaștem că drepturile noastre încep acolo și se termină acolo unde încep drepturile altora, și respectiv trebuie să fim atenți ca apărând cu mult fast, cu multă dăruire drepturile cuiva, să fim atenți să nu încălcăm drepturile altcuiva.”

În municipiul Bălți activează mai multe asociații obștești, specializate în apărarea anumitor drepturi ale cetățenilor. De exemplu Casmed - dreptul la asistență socială, asistență medicală, Clinica Juridică - oferă servicii pro bonus, oferă servicii juridice, plătite din diferite proiecte. Totodată, în municipiul Bălți, își are deschise ușile oficiul Avocatului Poporului, care are sediul în incinta primăriei. Aici există și rețeaua de parajuriști, precum și asistența juridică garantată de stat, pentru categoria defavorizată a populației, care are venituri mai mici, care pot beneficia de servicii juridice calificate, avocat plătit de stat.

Jurnalistul de investigații, Vitalie Cozearschi, spune că susține femeile care se avântă în mass-media, în deosebi pe cele care profesează pentru un anumit scop, din dorința de a încerca ceva să schimbe, să realizeze un interviu interesant, să încerce să deconspire careva scheme de corupție, sau să arate fața adevărată al unui politician. Iar astfel de femei spune el, în presa din Moldova sunt foarte puține.

“De exemplu, în presa noastră locală, nu mă atrag deloc interviurile publicate, așa cum ele sunt seci, goale și vizibil cu o tentă de propagandă politică. Eu mi-aș fi dorit ca aceste reportaje să fie mult mai pipărate, fierbinți și interesante. Eu salut profesionalismul, și nu mă axez pe egalitate de gen. Egalitatea de gen nu are nici o treabă cu munca unui jurnalist. El poate fi un profesionist, ori un neprofesionist. Îmi este absolut indiferent cu cine lucrez, cu o femeie sau cu un bărbat, atâta timp cât își face bine meseria”, spune Vitalie Cozearschi.
Dacă ar fi să descriu una dintre provocările mele de jurnalistă, care a vorbit despre încălcarea drepturilor unui grup anume, în minte îmi apare ciclul de materiale dedicate băieților cu dizabilități din cadrul Internatului din Orhei. Sunt șase ani la mijloc, dar parcă a fost ieri. A fost suficient să citesc câteva mesaje pline de disperare din partea celor care ar fi trebuit să primească suport și compătimire, dar care de fapt erau captivi ai unui sistem corupt, violent și distrugător. Aproape 400 de băieți, cu vârstele cuprinse între 5 ani și 40 de ani, zi de zi erau lipsiți de alimentare și hidratare cuvenită. Zi de zi aceștia erau loviți de fosta directoare a instituției, pedepsiți de bone, educatori și angajații instituției. Zi de zi, donațiile lor ajungeau la gunoi și nu pe masa lor, nu în mâinile lor. Iar cel mai grav, este că ei erau otrăviți zilnic cu clor, atunci când menajerele spălau pardoseala instituției și doreau să scoată mirosul de urină și murdărie ascunsă sub paturi. Sunt multe de scris la acest capitol, căci asta am făcut-o în 2015. M-am aventurat într-o luptă crâncenă cu o femeie cu duble standarte. Am avut alături o echipă puternică, alături de care, după trei luni de publicare zilnică a materialelor de investigații, istorii ale beneficiarilor, personalului angajat și păreri ale experților internaționali, prin presiunea mass-mediei naționale, am reușit într-un final să sărbătorim victorie. Directoroarea a fost înstrăinată de la conducere, personalul toxic concediat, oameni profesioniști angajați.

Cea mai mare răsplată pentru munca depusă, a fost să primesc mesaje de la băieții, care îmi spuneau că pentru prima dată în viața lor au simțit gustul merelor și nucilor din curtea internatului. Ani la rând, ei doar le admirau, pentru că știau că ele aparțin directoarei. Această nedreptate a fost înstrăinată. Și ce e cel mai important, că au trecut atâția ani, dar lucrurile acolo au evoluat în continuare spre bine. Așa cum periodic am monitorizat de la distanță viața băieților. Am revenit pe pragul instituției lor în cadrul unui alt proiect și am descoperit aceeași instituție, aceeași băieți, doar că de data această mult mai fericiți. Aveau fețele luminate, mesele bogate, fără miros de clor, iar drepturile lor – respectate.

Această experiență este una care a rămas profund îmbibată în sufletul meu de om, dar în primul rând de jurnalist. A fost o experiență care mi-a demonstrat mie în primul rând că pot aduce o schimbare în viața unui om, unei comunități. Însăși baza cuvintelor: “Eu pot”, “eu am reușit”, reprezintă scutul care te face să îți dorești și mai mult să obții dreptate acolo unde se încalcă. Acest “Eu pot”, nu tine de gen, de nume și calificative, dar de perseverență, profesionalism și încredere în propriile forțe. Ori asta le lipsește astăzi unor femei, care sunt captive în familiile în care violența este cartea de vizită, care visează să se autoafirme, dar care cad pradă unor critici distructive, abandonează orice început și se lasă pe mâinile majorității.

Femeile lucrează preponderent în sectorul serviciilor, se arată în raportul Biroului Național de Statistică, prezentat în 2021. Potrivit lui, distribuția după sectoare economice relevă o pondere mai mare a femeilor ocupate în sectorul servicii: 58,0% femei și, respectiv, 42,0% bărbaţi în anul 2019. Femeile mai puţin se regăsesc în sectorul agricol (39,0%), industrie (46,5%), construcţii (6,4%), transport şi depozitare (27,3%), informaţii şi comunicaţii (35,9%), dar predomină în aşa activități economice precum hoteluri şi restaurante (71,8%), intermedieri financiare şi asigurări (72,1%), învăţământ (82,2%), sănătate și asistență socială (80,2%), activităţi culturale şi de agrement (59,9%).

Femeile într-o măsură mai mare preferă activităţi salariate şi locuri de muncă formale. Astfel, în anul 2019 peste 83,2% din totalul femeilor ocupate au fost angajate în calitate de salariate. La bărbaţi acest indicator a constituit 72,6%. În rândul non-salariaţilor, bărbaţii au predominat în categoria lucrătorilor pe cont propriu (71,9%), iar femeile printre lucrătorii familiali neremuneraţi (74,2%). Ponderea ocupării informale în anul 2019 în rândul femeilor a constituit 18,1%, iar în rândul bărbaţilor 27,9%

VIOLINA MUNTEANU este avocată. Ea spune că de cele mai deseori ori oamenii se ciocnesc cu probleme legate de dreptatea obținută în instanțele de judecată sau în instituțiile statului. Iar atunci când bat cărările acestor instituții și nu își rezolvă problemele, nu obțin dreptate, oamenii apelează la mass-media. De cele mai deseori, aceste probleme ajung să se rezolve anume grație implicarii presei, a jurnaliștilor.

“ - După mine acesta este un pas corect al mass-mediei când se implică, deoarece doar prin implicare noi putem să ajutăm oamenii, noi putem să le remediem drepturile care le sunt încălcate, cel mai important este ca cazul unui om concret sau al unei probleme concrete să fie mediatizat de la început până la capăt. De cele mai dese ori cei ce încalcă drepturile omului, se tem de ochii presei, și poate nu tot timpul dezvăluie până la capăt toate celea ce s-au întâmplat până la capăt în cazul respectiv, însă presa de obicei, reușește să obțină mai multe informații din mai multe surse ce vizează o problemă concretă.

În unele cazuri, unele situații ale unor oameni, nu sunt monitorizate până la capăt. Deoarece aceste probleme durează în timp, uneori un proces de judecată poate să dureze și câțiva ani, și pentru ați demonstra dreptatea ai nevoie de ani buni, și de cele mai dese ori aceste cazuri sunt monitorizate doar la început, însă finalul nu mai este monitorizat de nimeni. De aceea ar fi bine ca această implicare a presei să fie până la capăt, pentru că inițial implicarea lor aduce careva rezultate, organele de drept își încep a face treaba, într-un fel sau altul. Dar în momentul în care un caz sau alte cazuri, sunt abandonate de presă și nu sunt monitorizate până la capăt, de obicei drepturile cum au fost încălcate, așa și se încalcă în continuare. Sau aceste cazuri de organele de drept sunt investigate nu chiar atât de calitativ sau investigațiile se fac superficial, doar ca să închidă gura omului, și să încheie acest caz spălându-se pe mâini de obligații.

De regulă, drepturile omului în Republica Moldova sunt încălcate foarte des. Probabil că jurnaliștii nu se implică în fiecare caz sesizat de oameni, și probabil asta ar fi o carență, pentru că la prima vedere o problemă a unui om ar părea una măruntă și lipsită de interes public, însă dacă e să se facă niște investigații în sub dedesubturi, probabil că aceasta problemă este una mult mai gravă decât este percepută la început. De aceea, fiecare caz care este sesizat trebuie să fie investigat și trebuie făcut în interesul omului, în interesul ca drepturile lui să fie respectate”, spune Violina Munteanu.

Omul are mai multe drepturi fundamentale: dreptul la viață, dreptul de a nu fi urmărit, dreptul de a nu fi arestat, dreptul la familie, sunt mult mai multe înțelesuri în ce privește drepturile omului. Indiferent care dintre aceste drepturi ale omului nu ar fi încălcate, este important ca atitudinea instanțelor de judecată sau a instituțiilor de drept să fie una corectă, susține jurista.

Simone de Beauvoir a spus așa: “Nu eram feministă, în sensul că nu eram preocupată de politică: nu-mi păsa de dreptul la vot. Însă în ochii mei, bărbaţii şi femeile erau persoane cu drepturi egale şi pretindeam să aibă o relaţie de o perfectă reciprocitate.”

ACTIVITATEA UNUI JURNALIST, NU ȚINE DE GEN

Problema egalității de gen, este discutată la nivel mondial și afectează nu doar populația țării

Şi persoanele cu dizabilități au dreptul la un permis de conducere

Persoanele cu dizabilităţi din R.Moldova se confruntă cu mari dificultăţi în cazul procedurii de

Sărutul în public, motiv de restricție într-un local din capitală pentru doi tineri gay

Societatea moldovenească, de obicei pașnică și ospitalieră, devine una categorică și uneori chiar

Nu vreau să fiu o povară pentru familie…

Timidă, cu probleme locomotorii, dar cu o mare dorinţă de a-şi găsi un loc de muncă – aşa am

Școlile de pe ambele maluri ale Nistrului – fără soluții pentru copii în scaunul rulant

Sute de copii cu dizabilități de pe ambele maluri ale Nistrului nu se pot bucura de acces egal la

Două decenii în așteptarea dreptății

De 22 de ani locuitorii de pe ambele maluri ale Nistrului au de îndurat situații de încălcare
О Медиа центре
>> Все новости