Пыткам – нет!

Переход на сайт


» » ACTIVITATEA UNUI JURNALIST, NU ȚINE DE GEN

ACTIVITATEA UNUI JURNALIST, NU ȚINE DE GEN

5-01-2022, 22:52  33
Problema egalității de gen, este discutată la nivel mondial și afectează nu doar populația țării noastre, ci și a întregului glob. Din cele mai vechi timpuri, femeile au fost apreciate net inferior bărbaților, iar această practică este viabilă și astăzi. Deseori, eforturile unei femei de a se manifesta în societate, în munca de zi cu zi și de a aduce un aport prin implicarea sa în activități economice, sunt luate în derâdere, subestimate, iar unele chiar agresate.

Pentru a asigura drepturile femeii, țara noastră și-a asumat angajamente internaționale și naționale de a promova egalitatea de gen și abilitarea femeilor, în particular prin ratificarea Convenției privind eliminarea tuturor formelor de discriminare împotriva femeilor (CEDAW) și ale diverselor convenții ale Organizației Mondiale a Muncii. De la adoptarea în 2006 a Legii nr. 5 privind asigurarea egalității de șanse între bărbați și femei, a fost implementată o serie de strategii și planuri de acțiune naționale, care au promovat egalitatea de gen. În 2016 a fost introdusă legea care prevede o cotă de 40 la sută de reprezentare minimă a ambelor sexe în organele de conducere și în listele electorale, posibilitatea concediului de paternitate și interzicerea publicității sexiste. Cu toate acestea, aplicarea măsurilor privind egalitatea de gen este încă lentă. Femeile continuă să se confrunte cu discriminare și inegalitate în viața socială, economică și politică, iar reprezentarea lor în politică și la nivel decizional rămâne sub reperele international, se arată într-un comunicat emis de UN WOMEN Moldova.

Mi-am propus să aflu cum sunt respectate și apreciate femeile în domeniul mediatic în țara noastră, dar și cum fac ele față provocărilor de zi cu zi.

Una dintre eroine, este Viorica Bogulean, directoare al AO "NORD PRESS CLUB", dar și jurnalistă cu o experiență de peste 10 ani de activitate continuă în televiziune. A lucrat în calitate de reporteră în teritoriu pentru mai multe posturi TV

Viorica povestește, că pe parcursul activității sale, a avut experiențe marcante, în care a fost intimidată și atacată de către oamenii simpli, dar și de către autorități, pe motive de gen, dar și în privința activității sale profesionale.

“ - Au fost situații în care echipa din care făceam parte a fost atacată la un moment dat la filmări, lucru din păcate, des întâlnit în țara noastră.
Au fost și cazuri în care, vădit în activități publice, cum ar fi proteste, hărțuiala asta a jurnaliștilor a fost și din partea oamenilor simpli. Lucru mai rău probabil privit de mulți, pentru că jurnaliștii de regulă merg în teren să își facă treaba, ca să aducă informația, și muncesc tot pentru oameni. Și nu văd de ce, indiferent de ce ar face acel jurnalist, nu văd de ce oamenii ar fi puși în situația să reacționeze agresiv față de ei.
Discriminare propriu zis, eu nu am avut în acești ani. Altceva, că am avut situația în care am simțit-o pe pielea mea că nu am fost apreciată, că am fost subestimată. Și aceasta ar însemna că de multe ori oamenii fără să își dea seama, zic: Ei, să fi fost un băiat, înțelegea mai bine ce este debit, credit sau altele. Deși nu aș crede că femeile sau jurnalistele nu înțeleg exact ce se întâmplă acolo mai bine ca bărbații.

Normal că acum 20 de ani, probabil că acest domeniu era mult mai masculinizat, dacă pot să îi zic așa, și respectiv să vezi un reporter, o reporteriță, o jurnalistă care face știri politice sau face jurnalism de investigație, sau jurnalism economic, era mai rar, dar și se uitau mai sceptic la acest fenomen. Acum noi de fapt, vedem că în toate domeniile, ramurile acestea ale jurnalismului, avem și ca prezentator, și ca experți în domeniu comunicării și în altele, avem femei.”

Jurnalista spune că în țara noastră, jurnaliștii care activează în departamentele de știri, nu au timp pentru a urmări cap-coadă subiectele legate de încălcarea drepturilor omului. Ea spune că în goana după noutăți, reporterii abandonează unele subiecte ce se întind în deznodământ timp de mai mulți ani.

“ - Știrile merg zilnic ca pe conveier, nu ai timp să monitorizezi exact ce se întâmplă după ce tu ai dat știrea despre o persoană sau alta, la un protagonist sau altul, din acest considerent nu pot să zic că am monitorizat cap-coadă un subiect anume.

Desigur, în zece ani de zile am avut situații în care, am avut vădit cazuri și în care noi ne-am implicat ca jurnaliști, cazuri în care au fost încălcate drepturile copiilor. De exemplu, când într-un caz la Costești a fost și știu că acel caz a fost unul de rezonanță, când într-o școală i s-a încălcat dreptul copilului care venea de la o distanță foarte mare la școală să facă carte. Și acolo într-o bătaie de asta printre copii, profesorul în loc să remedieze situația, sau administrația școlii în loc să remedieze situația, a încercat să caute vinovatul și mai mult unii copii pe acel copil l-au înjosit.

Sau a fost un caz în care am făcut un subiect despre un copil care își ajuta părinții prin gospodărie, dar nu era la școală așa cum trebuia să fie, căci de fapt era un caz de abandon școlar, în care părinții îl obligau să meargă la stână, să aibă grijă de oi și copilul nu mergea la școală. Iar aici, este vădit că i s-a încălcat dreptul la educație, deși copilul vroia, pentru că noi am găsit acel copil, am avut o discuție cu el și el vroia la școală. Asta că părinții considerau că pe moment era mai important să aibă grijă de acele animale și nu îi dădeau voie să meargă la școală. Implicarea presei și monitorizarea, ceea ce din păcate de multe ori noi jurnaliștii nu o facem, ar soluționa cazul acelui copil.

Nu pot să zic, că noi jurnaliștii din Moldova nu suntem suficient de pregătiți ca să facem față sau să elucidăm cazurile în care sunt încălcate drepturile omului. Altceva, e că noi avem foarte multe astfel de cazuri și asta este o problemă. Pentru că atunci când jurnalistul este pus în situația să vorbească despre încălcarea dreptului la justiției de calitate sau la altceva, de foarte multe ori aceste știri devin nerelevante, și în cazul acesta nici organele competente care ar trebui să se implice nu se implică și respectiv noi renunțăm la știri de genul acesta de foarte multe ori. Nu le dăm oamenilor posibilitatea să își ia cumva revanșa.

De regulă cazurile în care sunt încălcate drepturile omului, indiferent care drept, sunt cazuri foarte sensibile, cu impact emoțional, psihologic, social, pentru că până la urmă, vorbim aici și de problema socială, pentru că o societate săracă economic ne dezvoltată, are foarte des cazuri în care nu se respectă regulile de joc sau cele mai importante drepturi,” spune Viorica Bogulean.

Jurnalista menționează faptul că profesiile nu trebuie devizate după gen, ci după cunoștințele și capacitățile persoanei angajate.

“ - Rolul femeii, de fapt ca și al bărbatului, eu cred că până la urmă, pentru că nu cred că rolurile unei jurnaliste s-ar diferenția de rolurile unui jurnalist, dacă vorbim de bărbat și femeie. Avem aceeași misiune, putem face aceleași lucruri, fără mari diferențe. Noi trebuie doar să fim capabili să intervenim tot timpul cu profesionalism și demnitate, căci de altfel, degeaba mai facem asta.”

Potrivit Biroului Național de Statistică, Femeile sunt antrenate în activități aducătoare de venit într-o măsură mai mică ca bărbații. Astfel, conform datelor Cercetării Bugetelor Casnice, femeile în vârstă de 18 ani și peste, sunt mai dependente de plățile sociale în comparație cu bărbații. În anul 2019 practic fiecare a treia femeie (32,2%) a avut drept sursă principală de venit pensia comparativ cu aproape fiecare al patrulea bărbat (22,3%). Totodată, pentru circa 62% din bărbații din această categorie de vârstă, sursa principală de venit a fost activitatea individuală și cea salarială comparativ cu circa 48% în cazul femeilor.

Consilierul municipiului Bălți, Sergiu Burlacu, spune că totuși femeile sunt destul de apreciate astăzi în țara noastră. Acestea sunt promovate să obțină funcții de conducere, nu doar la nivel local, dar și de Stat. Mai mult, pentru ele sunt create un șir de programe de susținere în mediul de afaceri și de dezvoltare personală.

“ - Rolul femeii prin implicarea sa publică a demonstrat că stereotipurile trebuiesc și au fost deja stricate. Prin faptul că femeia se implică în mass-media, în presă, dar și în funcțiile publice, de demnitate publică, demonstrează că trăim într-o societate care tratează cu respect genul opus. Timpurile ne-au făcut să trăim în stereotipuri, crezând că locul femeii este doar la bucătărie și să crească copiii. Uitați-vă că în multe cazuri femeii îi reușește să demonstreze rezultate mai bune în domeniile în care s-au stabilit ca poziție forte bărbații.

Care este numărul femeilor în actualul legislativ al Republicii Moldova? Niciodată nu a fost un număr atât de mare în ceea ce privește prezența femeilor în viața politică, inclusiv în viața publică. Eu cred că noi prea mult timp acordăm pentru a dezbate chestiuni care de la sine se normalizează în ceea ce privește egalitatea de gen”, spune Sergiu Burlacu.

UN WOMEN Moldova, a publicat un articol, în care menționează că femeile din țara noastră se confruntă cu obstacole specifice în educație și pe piața muncii. Atitudinile patriarhale persistente le limitează alegerea privind educația și opțiunile de angajare. Femeile se confruntă și cu practici discriminatorii. Printre acestea se numără disparități salariale semnificative, segregarea pe ocupații cu salarii mai mici, distribuirea inegală a muncii și a responsabilităților familiale, și accesul limitat la îngrijirea copilului. Femeile care desfășoară activități de antreprenoriat se confruntă cu obstacole în accesul la credite bancare și la programe de dezvoltare a afacerilor și antreprenoriatului, finanțate de stat.

Cu acest lucru este de acord și avocata Violeta Gașițoi. Ea spune că implicarea jurnalistului în reflectarea încălcării drepturilor omului este foarte importantă. Potrivit ei, într-o societate democratică jurnalistul reprezintă puterea a 4. Anume jurnaliștii joacă “rolul cîinelui de pază” al democrației și a drepturilor omului.

“ - Guvernul ca regulă dorește să ascundă de la societatea abuzurile comise de funcționarii publici. Anume aici în ajutorul societății vine presa liberă și independentă, care are datoria de a descoperi aceste abuzuri și a bate alarma. În urma acestor investigații jurnalistice societatea află despre aceste abuzuri și are posibilitatea să influențeze Guvernul pentru a trage la răspundere persoanele vinovate și a implementa măsuri efective în vederea combaterii abuzurilor. În primul rind jurnalistul trebuie să fixeze informația obținută, în unele cazuri justificate, el poate ascunde sursa de informații. De asemenea, după ce a primit informația, jurnalistul este obligat să petreacă propria inverstigație jurnalistică. În urma acestei investigației, el are posibilitatea să aducă la cunoștința publicului faptele pe care le-a stabilit. Apoi, jurnalistul poate apela și la organele de drept pentru a fixa probele identificate. Important este ca organele de stat să nu creeze obstacole investigațiilor jurnalistice. In țările cu o dictatură totală, inverstigațiile jurnalistice sunt imposibile. După numărul și calitatea investigațiilor jurnalistice se poate de apreciat nivelul democratiei într-un stat. Cu toate acestea în Moldova avem jurnaliști care fac investigații jurnalistice și se supun unui risc de a fi hărțuiți de către funcționarii care dețin puterea de a lua anumite decizii, cei care au influența asupra justiției. Îmi pare nespus de bine că atunci cînd aveam nevoie să vociferezi grave încălcări a drepturilor și libertăților fundamentale ale omului în Moldova, atunci cînd apelam la presă, nu am primit niciodată refuz, ceea ce înseamnă că în Moldova avem presă independentă și jurnaliști curajoși.

În general, cît de departe poate să meargă o redacție sau jurnalistul – decide ea sau el singur. Nu există un standard în această privință. Important este ca redacția sau jurnalistul să fie independenți de Guvern și să fie obiectivi. Informația falsă sau violarea drepturilor omului din partea acestor redacții sau a jurnalistului pot duce prin sine la reacția legală din partea statului. Din alt punct de vedere, jurnalismul trebuie să se bucure de o libertate largă în modul și felul de petrecere a investigațiilor jurnalistice și modului de prezentare a informației publicului larg. Conform legislației R. Moldova, în acest domeniu se recomandă ca informația prezentată publicului să se bazeze pe fapte reale stabilite în urma investigației jurnalistice. De asemenea, se cere ca concluziile făcute de jurnalist sau de o redacție să aibă un suport suficient faptologic ca urmare a investigațiilor petrecute. După cum ați observat, eu de mai multe ori am menționat necesitatea unei investigații. Jurnalistul este obligat să verifice orice informație pe care dorește să o publice. Evident, că nivelul verificării depinde de informația prezentată publicului. Cu cît mai șocantă sau valuroasă este aceasta pentru mase, cu cît mai grave pot fi consecințele răspîndirii unei informații false. Cu toate acestea dacă din informație rezultă comiterea unor fapte grave din partea funcționarilor publici sau a unei infracțiunii, atunci evident că, și verificarea acestei informații înainte de publicare, trebuie să fie cât mai minuțioasă și calitativă.”

Întrebată despre carențele jurnaliștilor din Moldova la capitolul drepturilor omului, avocata spune că aceștia își fac datoria foarte bine. Totuși, ea vine cu o recomandare legată de investigații.

“- Atunci cînd se investighează acțiunile unor funcționari de stat, în investigație e bine să fie atrași și specialiștii din diferite domenii, precum sunt juriștii, avocații, procurorii, polițiștii, judecătorii, care pot comenta faptele din perspectiva dreptului. Dreptul este o știință foarte complicată și ca regulă este dificil pentru un jurnalist fără o pregătire specială în domeniul dreptului să califice anumite fapte complicate. În R. Moldova noi avem foarte multe probleme create de către Guvernul corupt. Noi trebuie să înțelegem că corupția în Moldova a ajuns la un așa nivel încât noi societatea am pierdut deja independența față Guvern. Încălcarea legislației din partea funcționarilor publici afectează foarte grav democrația și drepturile omului. Aceste întrebări pot fi dezbătute de jurnaliștii numai în comun cu juriștii, care sunt specialiști în acest domeniu. În viziunea mea, nu este suficient doar să facem referire la încălcările care sunt comise în domeniul drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, este necesar de identificat juriști, avocații, competenți în domeniu, care vor putea prezenta o soluție de rezolvare a acestor probleme real, nu doar formal. E nevoie ca presa să publice aceste soluții astfel ca autoritățile, societatea civilă să înțeleagă că de fapt, pot fi găsite soluții reale și practice nu doar teoretice și iluzorii și să le aplice. Tot de ce avem nevoie este voința politică, totul este în mîinile lor.”

Istoric vorbind, începuturile drepturilor femeilor își trag rădăcinile abia în secolul XIX-lea, grație evoluțiilor politice, sociale și culturale. Două repere importante ale epocii au fost gândirea iluministă și dezvoltarea conceptului de drept al omului, și proclamarea, în timpul Revoluției Franceze, al Declarației Drepturilor Omului și ale Cetățeanului. Astfel, pe parcursul secolului al XIX-lea, odată cu discuțiile despre libertatea religioasă, abolirea sclaviei, dreptul la vot, a apărut în vizor subiectul legat de libertatea femeilor. De atunci, femeile din întreaga lume și-au câștigat tot mai multe drepturi. Există însă, legi ce au la bază fie motive religioase, fie motive culturale, care ne demonstrează că există și astăzi o problemă a drepturilor femeilor.

În septembrie 1995, 189 de țări s-au angajat să adopte măsuri privind rezolvarea chestiunii drepturilor femeilor în direcția egalității de gen. Programul – intitluat Platforma de Acțiune de la Beijing – urmărea 12 direcții prioritare, precum violența împotriva femeilor, educația și formarea profesională a femeilor, egalitatea de șanse. Pe scurt, statele semntare s-au angajat să elimine legile discriminatorii pe bază de sex. Deși au trecut mai bine de 25 de ani, drepturile femeilor rămân o problemă aparte în societate. Fie vorbim de femeia care este casnică, fie vorbim de femeia publică, activă și independentă, fiecare dintre acestea se confruntă zi de zi cu steriotipuri, violență, hărțuire sexuală, descreditare și catalogare. Inclusiv femeia care activează în mass-media, nu se simte confortabil. Fie că este reporteră, prezentatoare ori lucrează la pupitru, zilnic ea se confruntă cu două valuri legate de drepturile femeii. Unul ține de eroii materialelor publicate, iar altul ține de ea, cea care zi de zi reflectă povestea altora, dar care ajunge să fie exact în aceeași oală a nedreptății. Probabil, vor trebui să treacă încă mulți ani, până generațiile viitoare vor înțelege importanța egalității și susținerii reciproce, or femeia zi de zi demonstrează că este nu doar acea ființă firavă și frumoasă, dar este și cea care poate mișca munții din loc.

FEMEILE AU DREPTUL SĂ FIE AUZITE

Egalitatea de gen este printre primele puncte de pe agenda politică a Comisiei Europene. De

Şi persoanele cu dizabilități au dreptul la un permis de conducere

Persoanele cu dizabilităţi din R.Moldova se confruntă cu mari dificultăţi în cazul procedurii de

Sărutul în public, motiv de restricție într-un local din capitală pentru doi tineri gay

Societatea moldovenească, de obicei pașnică și ospitalieră, devine una categorică și uneori chiar

Nu vreau să fiu o povară pentru familie…

Timidă, cu probleme locomotorii, dar cu o mare dorinţă de a-şi găsi un loc de muncă – aşa am

Școlile de pe ambele maluri ale Nistrului – fără soluții pentru copii în scaunul rulant

Sute de copii cu dizabilități de pe ambele maluri ale Nistrului nu se pot bucura de acces egal la

Două decenii în așteptarea dreptății

De 22 de ani locuitorii de pe ambele maluri ale Nistrului au de îndurat situații de încălcare
О Медиа центре
>> Все новости