Пыткам – нет!

Переход на сайт


» » Sărutul în public, motiv de restricție într-un local din capitală pentru doi tineri gay

Sărutul în public, motiv de restricție într-un local din capitală pentru doi tineri gay

29-05-2016, 16:46  1275
Societatea moldovenească, de obicei paşnică şi ospitalieră, devine una categorică şi, uneori, chiar agresivă, când e vorba de grupul persoanelor LGBT (lesbiene, gay, bisexuali, transsexuali) din Moldova. Acest lucru îl demonstrează nu doar statisticile, dar şi ultimele evenimente din Chişinău, precum marşul solidarităţii „Fără Frică” sau îndemnul de Sfintele Sărbători de Paşti al mitropolitului Moldovei Vladimir, care în numele „întregii societăţi” a chemat deputaţii să abroge Legea cu privire la asigurarea egalităţii, din 25 mai 2012. Iniţiativa susţinută de liderul socialiştilor, Igor Dodon, care a iniţiat procedura de abrogare a acestei legi.

Toţi cetăţenii sunt egali în faţa legii


Potrivit prevederilor Articolului 16 alin (2) al Constituţiei Republicii Moldova „Toţi cetăţenii Republicii Moldova sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau de origine socială”. În realitate, lucrurile diferă. Comunitatea LGBT este cel mai puţin acceptat grup vulnerabil din republică, constată “Studiul privind percepţiile şi atitudinile faţă de egalitate în Republica Moldova” pentru perioada 2015. Majoritatea dintre participanţi la studiu au fost categoric împotriva acceptării LGBT în societate, considerând că acest lucru contravine principiilor religiei noastre ortodoxe, instituţiei familiei, stării psiho-emoţionale şi comportamentale ale copiilor. Studiul vine cu recomandări privind desfăşurarea campaniilor de informare, în vederea creării unei percepţii corecte a Legii nr. 121 cu privire la asigurarea egalităţii, care este percepută eronat ca „legea minorităţilor sexuale”, adoptarea acesteia fiind tratată drept o condiţie în vederea apropierii de UE.
Avocatul Asociației Promo-Lex, Dumitru Sliusarenco, a remarcat că R.Moldova nu are o lege specială care ar apăra drepturile grupului LGBT, în mod exclusiv. În ce priveşte lacunele legislaţiei noastre, dânsul s-a referit la unele interdicţii şi negări ale drepturilor persoanelor LGBT: “Mă refer la dreptul de a se căsători. Legislaţia naţională, spre deosebire de multe state din lume, nu are reglementată nici posibilitatea unui parteneriat civil pentru aceste persoane. La fel, ele nu au dreptul la adopţie.”


Cu cât mai dezvoltat este un stat, cu atât mai dezvoltate sunt drepturile omului


Referindu-se la schimbările care au avut loc în societate, după adoptarea Legii privind asigurarea egalităţii, expertul afirmă că persoanele din grupurile vulnerabile au primit un suport legal în baza căruia îşi pot apăra drepturile. A început deja să funcţioneze Consiliul pentru Prevenire şi Eliminarea Discriminării şi Asigurarea Egalităţii privind drepturile LGBT şi egalitatea acestora cu restul persoanelor: “Cu cât mai dezvoltat este un stat – a remarcat avocatul – cu atât mai dezvoltate sunt drepturile omului pe teritoriul său şi invers. În lume sunt multe state care au diferite practici pozitive în ceea ce priveşte asigurarea drepturilor persoanelor LGBT. Astfel de practici în Europa se întâlnesc în Spania, Olanda, Norvegia, Belgia, Islanda, Danemarca, Portugalia, Anglia, Franţa, Finlanda şi Irlanda.”


Ne este frică de tot ce-i necunoscut…


Prin intermediul centrului Genderdoc-M l-am cunoscut pe Alexandru, un tânăr sociabil şi activ, care mi-a vorbit deschis despre provocările şi stereotipurile pe care le întâmpină în Moldova un om de o altă orientare decât cea heterosexuală.
Timp de şase ani el a făcut studii în domeniul medicinii, apoi a lucrat la un spital în calitate de asistent medical.
În prezent, Alexandru acordă servicii de protecţie şi prevenire în domeniul sănătăţii sexuale altor bărbaţi din grupul LGBT: “Lucrez la Genderdoc-M aproape de trei ani de zile, în calitate de outreacher. Această activitate e un tip de asistenţă socială pentru un grup vulnerabil, pe care îl acordă o persoană din acelaşi grup. Munca mea presupune prevenirea reducerii riscului transmiterii virusului HIV în rândul gaylor. Avem doi ani de când facem testele rapide la HIV în rândul beneficiarilor. Testul este gratuit şi e bine să fie repetat o dată la trei luni, fiindcă asta e perioada de incubare a virusului, atunci când el nu poate fi depistat.”
– Când ai înţeles că eşti de altă orientare sexuală?
– Ca şi majoritatea gaylor, am realizat acest lucru la vârsta maturităţii sexuale, când apare atracţia fizică faţă de o altă persoană. În acea perioadă am privit un film, în care juca un actor gay. Priveam filmul cu mătuşa şi bunica. Bunica a întrebat-o pe mătuşa mea: „Ce-i asta gay?”. Aceasta i-a explicat că sunt bărbaţi care iubesc alţi bărbaţi. Atunci am înţeles că nu sunt singur. Acel moment n-o să-l uit niciodată, fiindcă m-a ajutat foarte mult să mă accept aşa cum sunt...
Văzând privirea mea curioasă, Alexandru a continuat: “Într-o zi, întrebarea a parvenit chiar de la mama: „Tu ești gay?”. I-am zis că da. Mama mea are studii medicale pe care le-a făcut în perioada sovietică, timp în care a învăţat că homosexualitatea este o perversiune ce se echivalează cu zoofilia şi pedofilia. Ea mi-a arătat cărţi sovietice în care erau scrise tot felul de aberaţii despre persoane homosexuale. I-a fost foarte greu să mă înţeleagă, dar în cele din urmă s-a resemnat”.

Din mărturisirile lui Alexandru am concluzionat că nu toţi tinerii de genul lui se bucură de înţelegere şi acceptare din partea părinţilor. În mare parte, cazurile sunt mult mai triste: „Sunt foarte recunoscător că am noroc de părinţi înţelegători, spune în continuare Alexandru. Le doresc la toţi gay-ii să fie înţeleşi în măsura în care am fost înţeles eu, pentru că sunt foarte multe cazuri când părinţii îşi alungă copiii de acasă, aceştia trecând prin situaţii foarte complicate. Drept consecinţă a neinformării şi stereotipurilor faţă de grupul LGBT.”
Alexandru a mărturisit că până la etapa de recunoaştere, foarte mulţi gay trec prin concretizarea orientării sexuale, încercând o relaţie cu o persoană de sex opus. De obicei, realizează că sunt de altă orientare: „Am încercat şi eu să am o relaţie cu o domnişoară, cu care eram buni prieteni în acea perioadă, însă nu am reuşit. Desigur, i-am spus cauza adevărată a despărţirii noastre, ca să nu aibă frustrări faţă de sine.”
Faptul că Alexandru a făcut studiile la Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie din R.M., l-a ajutat să recunoască în faţa colegilor că este gay, pentru că ei ştiau că acest lucru este ceva natural şi ei nu l-au condamnat.

– Alexandru, care este cea mai mare frică a ta?
– Mi-e frică că situaţia din ţară va putea lua o altă direcţie, în care va fi abrogată Legea privind asigurarea egalităţii. Dacă în societate schimbările nu prea sunt vizibile, pentru mine personal adoptarea ei are un impact major, pentru că în caz de ceva sunt protejat de lege”.
Alexandru mi-a povestit nestingherit cazul în care nu a avut acces într-un local din capitală, după ce a dansat şi s-a sărutat în public cu un prieten de-al său. Tânărul a fost mai bine de jumătate de an un client fidel al localului respectiv, pe care îl vizita adeseori cu prietenii. După acea seară, a plecat în România pentru câteva zile, iar prietenul său a mers acolo din nou, cu un grup de amici. Accesul i-a fost interzis din motiv că: „aveţi un comportament indecent, v-aţi sărutat şi aţi dansat în acest local.” Interdicţia a fost aplicată numai lui Alexandru şi prietenul său, nu şi pentru restul grupului care s-a distrat în acea seară.
– Care este totuşi cauza adevărată a interdicţiei?
– Restricţia a fost aplicată din iniţiativa clienţilor localului, care nu-şi doresc să se afle în acelaşi spaţiu public cu persoane gay. Decizia administraţiei mi-a trezit repulsie, deoarece patronul localului ar fi putut discuta cu clienţii, să le explice situaţia şi să nu să pună restricţii.
– Care a fost prima ta reacţie, când ai aflat că prietenul tău nu a avut acces în local?
– Am fost şocat. M-am simţit înjosit şi umilit de decizia administraţiei . Vreau să ni se facă dreptate. Sunt şi eu om şi am dreptul să beneficiez de aceleaşi servicii ca toţi? De ce alţi clienţi ai localului pot să se sărute în public, iar eu nu o pot face?

„Revenind acasă, Alexandru a mers împreună cu prietenul său la stăpânul localului, cerându-i explicaţii. Au înregistrat discuţia cu el la telefon. Patronul le-a spus că nu are nimic personal cu ei (se referea, probabil, la persoane gay), asta o solicită clienţii săi. Tânărul i-a zis administratorului că prin această atitudine îi încalcă drepturile şi că se vor adresa la Consiliul pentru Prevenirea şi Eliminarea Discriminării şi Asigurarea Egalităţii (în continuare, Consiliu). În aceeaşi zi, Alexandru şi prietenul său au depus o plângere către Inspectoratul de Poliţie Ciocana, însă au anchetat cazul şi l-au remis către Consiliu. Acesta a constatat discriminarea, deşi cazul nu a fost trimis în judecată, deoarece pentru cei doi fiind, în primul rând, recunoaşterea drepturilor, nu şi pedepsirea stăpânului acelui local: „Pentru mine a fost foarte important să fie constatată discriminarea, a menţionat Alexandru. Ca patronul să înţeleagă că a încălcat legea şi, astfel, să-şi schimbe atitudinea, indiferent de doleanţele celor din jur”.
În cadrul şedinţei de audieri, reclamatul a recunoscut faptul că anume manifestarea publică a orientării lor sexuale a constituit drept temei al interzicerii accesului în local. De asemenea, Consiliul a ţinut cont şi de faptul că acesta nu ar restricţiona accesul dacă nu i-ar cere alţi clienţi, care sunt de orientare heterosexuală şi care constituie majoritatea vizitatorilor localului pe care îl administrează.
Părţile s-au înţeles pe cale amiabilă, iar administratorul a fost rugat să afirme printr-o scrisoare că pe viitor nu va mai discrimina persoanele homosexuale.
Cazul dat s-a întâmplat în august-septembrie 2015. De atunci, Alexandru nu a mai vizitat localul, însă a acceptat să meargă cu mine al faţa locului, să vedem cum stau lucrurile după hotărârea Consiliului. Surprins de vizita noastră, administratorul ne-a confirmat: „Tinerii pot să vină oricând doresc, dar i-aş ruga totuşi să se comporte mai rezervat în faţa clienţilor. Aşa-i societatea noastră, oamenii trebuie să fie instruiţi încă din şcoală ca să fie toleranţi unul faţă de altul.”
Înţelegând că lucrurile nu prea s-au schimbat, nu ne-am reţinut mult în local.
– Care a fost lecţia pe care ai însuşit-o în urma acestei experienţe neplăcute?
– Am primit de la Consiliu răspunsul dorit. Dacă voi avea situaţii similare, neapărat o sa apelez la lege ca să lupt pentru drepturile mele şi să fiu un exemplu pentru alţii. Vreau ca în societatea noastră lucrurile să se schimbe, dar pentru asta trebuie să acţionăm.
– Cum putem dezvolta acceptul şi toleranţa oamenilor faţă de persoanele LGBT?
– Ar fi bine să se vorbească mai mult în mass-media despre grupul nostru. Să fie mai multe emisiuni TV dedicate acestei teme, ca societatea să înţeleagă că lumea e foarte diversă. Informarea ar putea avea loc şi prin intermediul spoturilor sociale. Mă deranjează faptul că tot ce se face la noi e la nivel de capitală, deşi şi aici persistă cenzura. Cred că ar fi bine ca Genderdoc-M să organizeze un training pentru administratorii localurilor din Chişinău, pentru ca aceştia să-si schimbe viziunile şi să înţeleagă că persoanele din grupul LGBT sunt oameni obişnuiţi. Organizaţia noastră a făcut deja traninguri pentru poliţişti, medici şi jurnalişti. Cred că o asemenea experienţă ar fi utilă şi pentru patronii localurilor.
O altă metodă de sensibilizare ar fi ca în şcoală, la ora educaţiei sexuale, să fie transmis mesajul nostru, iar adolescenţii să ştie că homosexualitatea nu este ceva anormal. Noi mergem după principiul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) unde homosexualitatea nu mai este considerată o boală. Ar trebui să fie instruiţi pedagogii, astfel ca ei promoveze corect informaţia despre varietatea orientărilor sexuale. În perioada pubertină copiii trebuie să cunoască ce se întâmplă cu ei. Din lipsa informării însă mulţi copii cresc cu traume psihologice.

– Ce lacune legislative există privind minorităţile sexuale?
– În primul rând, cazurile de violenţă asupra persoanelor homosexuale din cauza homofobiei. Instanţele de judecată tratează aceste cazuri de violenţă ca una obişnuită. Ar trebui să luăm exemplul altor state, în care violenţa e tratată pe baza homofobiei, unde termenul de privare de libertate sau amendare este dur. Acest lucru în Moldova nu există, a mărturisit cu regret Alexandru. Acum se optează foarte mult pentru programul Lobby advocacy de la Genderdoc-M ca să obţinem acest lucru.

Din cauza hemofobiei suntem în pierdere


„Din cauza homofobiei – a continuat tânărul, ţara noastră este în pierdere, pentru că judecata pierdută la nivel naţional, va fi câştigată la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO). Drept rezultat, câteva milioane de euro amendă pentru deciziile luate incorect. Oare nu e mai uşor din start să respectăm drepturile omului? Cazurile pierdute la CEDO sunt sume enorme de bani care ar putea rămâne în buget, ar contribui la majorarea pensiilor, indemnizaţiilor etc. Nu înţeleg de ce, cu atâtea cauze pierdute la CEDO, sunt majorate salariile judecătorilor?”.
În urma dialogului cu Alexandru mi-am zis că în locul lui ar putea fi o rudă, un prieten sau un coleg… În loc ca să facem declaraţii umilitoare, să incităm la ură, ar fi bine să realizăm că în societate există diversitate, dreptul la libera exprimare.

Informat, deci protejat!


Dacă simţiţi că aţi fost discriminat sau drepturile dvs. au fost lezate, adresaţi-vă la specialiştii Consiliului pentru prevenirea şi eliminarea discriminării şi asigurarea egalităţii (0-8003-3388/egalitate.md) sau Coaliției Nediscriminare (0-8003-8003/nediscriminare.md), unde garantat şi absolut gratuit veţi primi ajutor informativ din partea experţilor. Împreună vom putea schimba viitorul. Nu ezitaţi să vă cunoaşteţi şi să vă apăraţi drepturile care vă aparţin!

Victoria Boţan

Acest material apare în cadrul Proiectului „Integrarea abordării bazate pe drepturile omului în mass-media prin intermediul metodei storytelling, cu participarea persoanelor supuse discriminării din regiunea transnistreană și UTA Gagauz-Yeri", implementat de Centrul Media din Tiraspol, cu susţinerea financiară a Fundaţiei Soros-Moldova/Programul Egalitate şi Participare Civică. Opiniile expuse în articol aparţin autorului şi nu reflectă neapărat poziţia Fundaţiei.
Sărutul în public, motiv de restricție într-un local din capitală pentru doi tineri gay
Sărutul în public, motiv de restricție într-un local din capitală pentru doi tineri gay
Sărutul în public, motiv de restricție într-un local din capitală pentru doi tineri gay
Sărutul în public, motiv de restricție într-un local din capitală pentru doi tineri gaySărutul în public, motiv de restricție într-un local din capitală pentru doi tineri gay
Sărutul în public, motiv de restricție într-un local din capitală pentru doi tineri gay

Şi persoanele cu dizabilități au dreptul la un permis de conducere

Persoanele cu dizabilităţi din R.Moldova se confruntă cu mari dificultăţi în cazul procedurii de

De ce sunt discriminate persoanele de etnie rromă?

…O familie de rromi a chemat ambulanţa, care însă a venit doar peste o oră şi jumătate. Oamenii

O justiţie cu dizabilităţi

În acest an, Republica Moldova împlineşte şase ani de când Parlamentul a ratificat Convenția ONU

Nu vreau să fiu o povară pentru familie…

Timidă, cu probleme locomotorii, dar cu o mare dorinţă de a-şi găsi un loc de muncă – aşa am

Bucuria de a reuşi

Ne-am întâlnit într-o seară, eu – cu reportofonul şi aparatul de fotografiat, el – cu o istorie

Două decenii în așteptarea dreptății

De 22 de ani locuitorii de pe ambele maluri ale Nistrului au de îndurat situații de încălcare