Пыткам – нет!

Переход на сайт


» » De ce sunt discriminate persoanele de etnie rromă?

De ce sunt discriminate persoanele de etnie rromă?

26-06-2016, 18:48  379
* * *
…O familie de rromi a chemat ambulanţa, care însă a venit doar peste o oră şi jumătate. Oamenii sunau la Salvare şi nimeni nu-i lua în serios. Le reproşau că sunt rromi, că sunt scandalagii şi că ar spune minciuni că au nevoie de salvare. În cele din urmă, familia a rugat primarul să sune la serviciul Salvare şi să confirme. Dar, când a venit ambulanţa, persoana bolnavă decedase.
…O tânără femeie de etnie romă a născut acasă, deoarece cei de la Salvare nu au crezut spuselor ei că este în stare prenatală…
…O femeie de etnie rromă s-a dus în alt sat la ambulatoriu, a stat câteva ore la coadă, dar când i-a venit rândul, medicul a refuzat s-o primească. Femeia s-a întors acasă umilită şi sleita de puteri.

… Un student de etnie rromă, împreună cu un coleg de al său, au vrut să se angajeze la muncă într-o cafenea. Ambii corespundeau cerinţelor înaintate de proprietar, cu aceleaşi caracteristici: studenţi la Drept, cunoşteau limba română, îşi doreau un lucru doar pentru perioada de vara. Cel de etnie rommă a menţionat în chestionar că “ştie şi limba romă”. Acest indiciu a servit ca motiv să nu fie angajat.
… O persoană de etnie rromă a fost angajată la serviciu. Angajaţii i-au cerut patronului să o elibereze din lucru, de altfel , în semn de protest, vor depune cerere de concediere. Patronul, presat, a fost nevoit sa cedeze.

* * *

Aceste cazuri triste sunt reale, povestite de oameni concreţi. Cert e că cele întâmplate sunt, în special, caracteristice persoanelor de etnie rromă sărace. În cazul persoanelor de etnie rromă bogate, problemele de acest gen sunt soluţionate altfel. Din păcate, şirul istoriilor de acest gen este prea mare. Exemplele de atitudine discriminatorie a unor reprezentanţi ai instituţiilor publice faţă de rromi denota mentalitatea şi atitudinea eronată a unui segment al comunităţii vis-à-vis de această problema. În context, studiul comparativ “Fenomenul discriminării în Moldova: percepţiile populaţiei”, elaborat in anul 2014 de Institutul de Politici Publice (IPP), arată că în R. Moldova, prejudecăţile privind persoanele de etnie rromă au rămas aproape neschimbate. Astfel, în 2014, ca şi în anul 2010, circa 2/3 din cei chestionaţi sunt de părerea că “majoritatea rromilor sunt mincinoşi şi gata oricând să amăgească pe alţii”, “cei mai mulţi copii romi sunt cerşetori şi hoţi de buzunare”, “majoritatea rromilor sunt obişnuiţi să trăiască pe spatele altora”, “majoritatea rromilor încalcă legea”.

În anul 2014, comparativ cu anul 2010, a crescut numărul respondenţilor care afirmă că cele mai multe femei rrome “sunt ghicitoare gata să te blesteme dacă nu le dai bani” (de la 60% la 71%) şi că majoritatea romilor “vând droguri” (de la 50% la 55%).

Conform Studiului, fiecare al patrulea respondent continuă să creadă că “rromii ar trebui forţaţi să trăiască separat, deoarece nu se pot integra”, iar fiecare al cincilea – că “ar trebui să existe localuri, în care accesul rromilor să fie interzis”. Arcadie Barbăroșie, doctor în ştiinţe fizico-matematice, unul dintre autorii Studiului, recunoaşte că în societatea noastră mai continuă să persiste vechile stereotipuri privind persoanele de etnie rromă: “Ca şi în anul 2010, sondajul din 2014 scoate în evidenţă faptul că circa 2/3 din respondenţi aplică diferite stereotipuri de conotaţie negativă persoanelor de etnie rromă, precum: ţigan, negru, smolit, şatră (36%), hoţ, şiret, mincinos, hipnoză, caută bogăţii, frică (15%), needucaţi, înjurături, obraznici, mizerie (9%), lenoşi, cerşetori, şomeri, săraci (5%), nu sunt stimaţi, sunt inferiori (2%). Doar 16% din respondenţi consideră că rromii sunt: “oameni cu aceleaşi drepturi”, “minoritate etnică”, “şi buni şi răi”.

Evident, e straniu să te mai ţii de asemenea stereotipuri în condiţiile aprobării şi funcţionării Legii privind asigurarea egalităţii (2012) şi creării Consiliului anti-discriminare. Pe de altă parte, “regele” rromilor din R.M., Artur Cerari, îşi caracterizează consângenii ca „lăutari, geambaşi, fierari, potcovari, meşteri-lăcătuşi, spoitori, rudari, hornari, văcsuitori şi alţi meseriaşi, dar şi strângători de fiare, vânzători de ziare şi haine vechi, mici comercianţi”. Mai rar etnie cu atâtea talente, afirmă dânsul, care din păcate, de-a lungul istoriei, a fost supusă persecuţiilor şi discriminării din partea naţiunilor majoritare.

Studiul recent, realizat de către Institutul de Politici Publice, denotă că în R.M. rromii continuă să fie categoria cea mai expusa discriminării în toate sferele vieţii.

În pofida discriminărilor, tot mai mulţi cetăţeni sunt pe cale să-şi apere drepturile lezate, apelând la instanţele de judecată. Două cazuri recente de discriminare a câtorva persoane de etnie rromă s-au produs in municipiul Bălţi. La sigur, tratamentul discriminatoriu pe motive etnice ar fi trecut şi de astă dată neobservat pentru angajaţii a două localuri de prestări servicii, “Fontan” şi “Vernisaj” – daca cei discriminaţi nu s-ar fi încumetat să dea riposta cuvenita. Conform dnei Aliona Curaru, mediator comunitar şi reprezentant al comunităţii rrome din mun. Bălţi, mai mulţi cetăţeni de etnie rromă i-au comunicat despre faptul ca la “Fontan” și “Vernisaj” le-a fost limitat accesul la servicii publice, angajaţii refuzând categoric să-i servească. “Este un caz grav de atitudine discriminatorie faţă de persoane de alta etnie privind dreptul la servicii publice, a menţionat mediatorul comunitar.
„Am ajutat aceşti cetăţeni să depună plângeri, atât la Inspectoratul de Poliţie Bălţi, cât şi la Procuratura Bălţi, prin care s-au sesizat acţiunile ilegale ale angajaţilor localurilor “Fontan” şi “Vernisaj””, afirmă dânsa.

De menţionat ca Inspectoratul de Poliţie Bălţi şi-a făcut cu cinste datoria, nu a încercat să muşamalizeze cumva cazul, dar a remis cererile cetăţenilor spre examinare la Consiliul pentru prevenirea şi eliminarea discriminării şi asigurarea egalităţii. “La începutul acestui an, două localuri din mun. Bălţi au refuzat să deservească persoane de etnie rromă, iar personalul acestora manifestă un comportament vădit discriminatoriu, afirmă Carolina Bondarciuc, ofiţer de presă al Asociaţiei Promo-LEX. Cazurile au fost referite către avocaţii Promo-LEX, fiindu-le solicitată asistenţa juridică. În urma discuţiilor, s-a dovedit ca factorii principali, care au favorizat apariţia situaţiei de discriminare, erau legate de necunoaşterea legislaţiei în domeniul egalităţii şi nediscriminării. Părţile au convenit să soluţioneze amiabil cazurile. Astfel, a fost semnată o Convenţie de mediere, prin care administratorii Î.I. “Petrov I.P.” şi SRL “Steaua de Centru”, cărora le aparţin localurile date, au prezentat scuze pentru îngrădirea nejustificată a accesului rromilor în localurile menţionate”.

Precum afirmă Carolina Bondarciuc, Promo-LEX salută soluţionarea amiabilă a conflictelor date, dar şi intenţia manifestată de reprezentanţii celor două localuri de a redresa situaţia. Astfel, potrivit Convenţiei de mediere, aceştia se obligă să respecte prevederile Legii nr. 121 cu privire la asigurarea egalităţii şi să instruiască angajaţii localurilor date în domeniul egalităţii şi nediscriminării. De asemenea, patronii localurilor s-au angajat să elimine orice gen de discriminare în procesul de angajare în cadrul localurilor date, oferindu-se chiar să faciliteze angajarea etnicilor rromi, în calitate de măsură pozitivă.

Deşi e un caz singular, deocamdată, ieşit din comun, are un sfârşit promiţător. Potrivit ofiţerului de presă al Promo-LEX, cazurile de acest gen nu sunt primele şi, din păcate, nici ultimele, deoarece rromii reprezintă categoria cea mai expusă discriminării în R.M. “Tocmai din aceste motive, Promo-LEX încurajează potenţialele victime şi martorii cazurilor de discriminare să nu le ignore şi să sesizeze Consiliul pentru prevenirea şi eliminarea discriminării şi asigurarea egalităţii, a accentuat Carolina Bondarciuc. În context, Asociaţia Promo-LEX oferă asistenţă juridică gratuită pentru orice gen de discriminare.

Prin urmare, nu ne rămâne decât să ne cunoaştem drepturile cetăţeneşti şi să avem curajul a ni le apăra, în caz de necesitate.

Boris Olaru,
mun. Bălţi.

Acest material apare în cadrul Proiectului „Integrarea abordării bazate pe drepturile omului în mass-media prin intermediul metodei storytelling, cu participarea persoanelor supuse discriminării din regiunea transnistreană şi UTA Gagauz-Yeri", implementat de Centrul Media din Tiraspol, cu susţinerea financiară a Fundaţiei Soros-Moldova/Programul Egalitate şi Participare Civică. Opiniile exprimate în articol aparţin autorului şi nu reflectă neapărat poziţia Fundaţiei.

P.S. Recent, Consiliul pentru prevenirea discriminării şi asigurarea legalităţii a audiat încă un caz de discriminare pe motive etnice a cetăţenilor de etnie rromă Roman Cibotaru şi a fraţilor Ion şi Romeo Bucur.
…În una dintre aceste zile caniculare, aceşti tineri au venit la o piscină publică din capitala să înoate. Acolo, însă, li s-a refuzat accesul pe motiv că “administraţia are dreptul să-si selecteze clienţii la intrare”. Întrebaţi din ce cauză nu au fost „selectaţi”, administraţia piscinei s-a eschivat de la un răspuns direct, propunându-le să utilizeze doar serviciile… saunei.

Potrivit lui Ion Bucur, reprezentantul Centrului pentru protejarea drepturilor rromilor din R.M., ”Romii în ţara noastră sunt la tot pasul discriminaţi, însă problema rezidă în faptul că majoritatea nu conştientizează ce este discriminarea şi, în consecinţă, nu ştiu cum să se apere, suportând umilirea ca pe un act firesc. Intr-un mod sau altul, romii din R.M. sunt susceptibili discriminării. Mai multe cazuri povestite de ei şi documentate de mine, le percep ca fiind vădit discriminatorii, pe când pătimaşii le consideră ca ceva normal, deoarece “ei sunt rromi şi e firesc că sunt trataţi respectiv”. Ca şi în cazul descris mai sus, de la piscină. E clara logica celora cu “selecţia” – sauna e un spaţiu închis, separat, unde nu te vede nimeni. Pe când piscina e plina de lume şi, prin urmare, există riscul să te evidenţiezi cumva – prin criteriul etnic, prin culoarea pielii, poate şi prin limba vorbită (rromii vorbesc limba rromani). În opinia administraţiei, prezenţa rromilor poate deranja alţi clienţi, alţi oameni veniţi să se odihnească aici. Probabil, administraţia are temeri ca prezenţa romilor ar putea să influenţeze negativ dorinţa celor din jur de a mai frecventa acest local public de agrement.
Consider că e un act discriminatoriu ce-mi lezează dreptul cetăţenesc la bunuri şi servicii publice. De aceea. am făcut o sesizare la Consiliul dat. Suntem în aşteptarea unei decizii pe măsură”.
De  ce sunt  discriminate persoanele de etnie rromă?De  ce sunt  discriminate persoanele de etnie rromă?

R. Moldova, o a doua casă pentru Salim

În anul 2013, Salim, un băiat de 12 ani din Siria, din cauza războiului, s-a refugiat cu mama în

Litigiu de serviciu sau discriminare?

Tatianei Chiriac, fosta şefă a secretariatului Judecătoriei Călăraşi, a fost discriminată şi

Sărutul în public, motiv de restricție într-un local din capitală pentru doi tineri gay

Societatea moldovenească, de obicei pașnică și ospitalieră, devine una categorică și uneori chiar

Nu vreau să fiu o povară pentru familie…

Timidă, cu probleme locomotorii, dar cu o mare dorinţă de a-şi găsi un loc de muncă – aşa am

Bucuria de a reuşi

Ne-am întâlnit într-o seară, eu – cu reportofonul şi aparatul de fotografiat, el – cu o istorie

Două decenii în așteptarea dreptății

De 22 de ani locuitorii de pe ambele maluri ale Nistrului au de îndurat situații de încălcare